Chiar mă gîndeam dimineaţă că nu am mai scris de multişor… Şi pe la 11 încep turul de bloguri şi văd că am fost invitat la o leapşă faină din partea lui Mono:

1. Ia cartea care este cel mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Gaseste a 5-a propozitie/fraza.
4. Posteaza pe blog textul urmatoarelor 4 propozitii/fraze cu aceste instructiuni.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi dupa cartea aceea foarte deosebita sau “intelectuala”.
6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni.

Ei, avînd în vedere jobul nu mi-a fost greu să găsesc o carte. Numai că prima pe care am pus mîna nu avea decît două fraze la pagina 123. Aşa că am luat următoarea carte de pe lîngă birou: Maurice Vaïsse, Dicţionar de relaţii internaţionale. Secolul XX, Editura Polirom, Iaşi, 2008, din care citez:

„Guvernul britanic cere retragerea francezilor din Fachoda. Delcassé*, fost ministru al Coloniilor (1894-1895) şi ministru de Externe (1898-1905), foarte favorabil unei politici coloniale complementare politicii de prestigiu a Franţei în Europa, este hotărît să nu cedeze, dar voinţa premierului Rouvier şi a preşedintelui republicii, Félix Faure, îl obligă să cedeze: Franţa nu dispune de forţe navale capabile să susþină un război, astfel că pe 7 noiembrie Marchand se retrage din Fachoda. Apogeu al rivalităţii coloniale franco-engleze, incidentul de la Fachoda se soldează cu înfrîngerea diplomatică a Franţei, dar, pe termen lung, el duce la împăcarea dintre cele două puteri, pregătită prin tratatul de delimitare a frontierelor* din 21 mai 1899 şi prin semnarea Antantei Cordiale din 1904. Franţa primeşte în compensaţie teritorii în Ciad (regiunile Ouadaï, Kanem, Baguirmi şi Tibesti), fapt ce provoacă reacţia puternică a Turciei.” (Mai exact este din primul articol de la litera F, şi anume FACHODA).

Aşa că iau şi dau mai departe către: Andrei, George, Sabin, Andrei, Xaide şi Mădălina.